Interviurile Performeri.România. Sebastian Burduja. Iulie, 2018

Prin interviurile comunității facebook Performeri.România, o comunitate mică, dar dinamică, în creștere, îmi doresc să aduc în atenția dumneavoastră pe acele persoane demne
de urmat, care performează în domeniul lor de activitate și de la care fiecare dintre noi putem să învățăm... 

Cu atât mai mult este nevoie azi de exemplu pozitiv, în acest  context în care se află țara noastră... 

De la cine să învățăm?  De  la acei oameni pentru care munca, valorile autentice mai înseamnă ceva! De la acei oameni care prin ceea ce fac, lasă ceva  bun generațiilor viitoare, fără a apela la alterarea prezentului!  

Aceștia sunt anticorpii sociali de care avem nevoie, pentru a reconstrui...

Am ținut ca primul interviul să fie cu un politician tânăr, implicat, cu energie și viziune! Îi mulțumesc domnului Sebastian Burduja pentru amabilitatea de a răspunde acestei inițiative și sper ca în viitor să ne mai intersectăm în anumite proiecte!

...

Interviul intâi

Ce înseamnă pentru dumneavoastră performanța?


Cred că cea mai bună definiţie a performanţei pe care am întâlnit-o îi aparţine lui Sydney Smith: „Performanţa este sărbătorirea faptului că avem în noi posibilităţi infinite”.  Această idee m-a urmărit încă din timpul studenţiei, când am pus bazele primelor organizaţii pe care le-am fondat, Liga Studenţilor Români din Străinătate sau Fundaţia CAESAR: diferenţa dintre locul unde se află România şi locul unde s-ar putea afla. Este diferența între potențial și realitatea zilei de azi.

Care sunt principalele atribute ale performanței?

Atributele performanţei ni le definim fiecare, însă cred că baza comună trebuie să fie dorinţa de a lăsa ceva în urmă, ceva care este mai mare de tine. Inclusiv în sport, dar nu numai, marii performerii sunt acei campioni care prin trofeele, recordurile sau victoriile lor aduc bucurii şi entuziasm unor generaţii întregi. Mentorul meu, care mi-a fost profesor la Harvard, mi-a spus nişte vorbe care mă vor ghida mereu: în viaţă să dai mai mult decât să iei. Nu e despre tine, e despre ceilalţi.

Unde se învață această filosofie a performanței?

Am avut câte ceva de învăţat despre performanţă în fiecare etapă a vieţii mele. La Piatra Neamț, am fost parte din prima promoție a Clubului de Tenis Condor, sub bagheta unui antrenor și mentor extraordinar, domnul Romeo Stoica. Am participat la concursuri, am trecut prin zile cu două antrenamente care se încheiau cu un sprint pe dealul de lângă terenurile de tenis. Am învățat de la domnul antrenor că, atunci când simți că nu mai poți, trebuie să dai și mai mult din tine, ca să spargi bariera pe care adesea tot tu ți-ai impus-o. Apoi, în clasa a IV-a, am venit la şcoală la Bucureşti de la Piatra Neamţ, la una dintre cele mai bune școli din capitală, Școala Generală Nr. 11 „Ion Heliade Rădulescu”. Am vrut atunci să demonstrez că pot fi printre primii, în ciuda accentului meu moldovenesc, de care mulți colegi făceau la început haz. Am încheiat până la urmă ca șef de promoție și olimpic la română, mate și istorie. Pot spune acelaşi lucru şi despre liceul Mihai Viteazul din Bucureşti, unde s-a făcut carte cu adevărat, dar a fost încurajată competiţia şi prin activităţi extra-curiculare (liderii mileniului trei, marca Prof. Marian Staș, Junior Achievement etc.). Ulterior, la Stanford şi Harvard, am avut şansa să fiu parte a unora dintre cele mai competitive medii din lume. Acolo am reuşit să ating borne pe care nu puteam că le pot atinge, iar asta se datorează faptului că acolo totul este gândit pentru a încuraja şi stimula performanţa: de la procesul de admitere până la filosofia după care se desfăşoară cursurile sau la relaţia dintre studenţi şi profesori, care, cel puţin în cazul meu, au devenit adevăraţi mentori.




Care este rețeta performanței pentru dumneavoastră?

În primul rând, trebuie să ai curaj. Este cea mai importantă lecţie pentru toţi cei care vor să facă performanţă. Nu trebuie să laşi pe nimeni să-ţi impună limite, nici măcar pe oamenii cei mai apropiați de tine. În ultimii 10 ani, am cunoscut personal şi am ajutat sute de tineri români să fie admişi la universităţi din străinătate. Toţi aveau ceva în comun: îşi depăşiseră propriile temeri că ar putea eşua.   
Apoi, e vorba de enorm de multă muncă. Am avut şansa să studiez la două dintre marile universităţi ale lumii, care sunt unele dintre cele mai competitive medii din lume: de exemplu, în 2017, Stanford University a admis numai 4,8% din totalul de 44.073 de candidaţi, iar Harvard a admis 5,4% din totalul de 39.506 de candidaţi. Doar cine muncește reușește, nu există scurtături, iar asta poate fi o lecție despre smerenie și anduranță.

Dar, dincolo de curaj, merit sau muncă, trebuie să pleci de la un vis mare. Doar aşa poţi ajunge sus de tot. Dacă îl urmezi, ai încredere în tine şi vei fi suficient de puternic, te va motiva suficient pentru a depăşi orice obstacol și pentru a persevera până la reușita deplină.

Ce faceți pentru a încuraja performanța în România și comunitatea unde locuiți?

Tot ce am încercat să fac până acum în spaţiul public a avut un scop comun: valorificarea a ceea ce eu cred că este cea mai importantă resursă a României - oamenii săi. De aceea am pus bazele Ligii Studenţilor Români din Străinătate, alături de câţiva colegi. Astăzi LSRS este cea mai mare organizaţie românească cu prezenţă globală din lume, numărând peste 15.000 de membri în 50 de țări. Prin LSRS am sprijinit câteva mii de tineri români să aiba șansa unei educații de top peste hotare. Pe unii dintre ei am reușit să-i convingem să revină acasă. De aceea am pus ulterior bazele Fundaţiei CAESAR,  un institut de cercetare pentru dezvoltarea României. Am adus împreună experți de renume și-am venit cu soluţii pentru ceea ce am numit România în 3D: România demnă, dezvoltată, democratică. De aceea am fondat platforma civică şi politică PACT pentru România dar şi RISE Consortium, o platformă globală de investiţii pentru dezvoltarea României. În toate aceste organizaţii, succesul a venit doar datorită muncii unor echipe de profesionişti, din care am avut onoarea să fac parte. Sunt implicat în continuare în diverse roluri în aceste organizaţii şi consider că toată această muncă de zi cu zi dă roade: tot mai mulţi români revin acasă, tot mai mulţi tineri au şansa de a studia în străinătate, tot mai mulţi cetăţeni au ales calea implicării civice sau politice, tot mai multe investiţii străine se fac în România şi tot mai multe investiţii româneşti se fac în străinătate. Toate acestea sunt câştiguri pentru România şi nu pot decât să mă bucur că am pus umărul la astfel de realizări.

În contextul politic de azi, generația tânără de politicieni cum poate performa?

Aşa cum mai spus, cea mai importantă resursă, inclusiv în politică, sunt oamenii. Performanţa este direct proporţională cu numărul oamenilor buni pe care îi convingi să vină alături de tine şi să intre în politică. Instituţii precum Parlamentul, Guvernul, dar şi vechile partide politice trebuie recucerite de către cetăţeni. Soluţia este ca bunii profesionişti să intre în politică, să-şi facă echipe şi să impună noi modele de funcţionare a instituţiilor publice, bazate pe muncă şi pe merit. Nu în ultimul rând, performanţa vine atunci când o echipă bună are un lider adevărat, iar un lider adevărat nu este acela care reuşeşte să adune mulţi adepţi în jurul lui, ci este cel care reuşeşte să formeze alţi lideri.

În politica de la București, care sunt ingredientele principale pentru a ajunge la performanța de lungă durată?

Am făcut campanie şi am participat la alegeri, iar acest contact direct cu politica românească m-a făcut să trag următoarea concluzie: astăzi, ascensiunea tinerilor în politică nu are nimic de-a face cu munca şi cu meritul, întrucât se bazează pe un model defect. Acesta este motivul pentru care ajung miniştri sau prim-miniştri persoane care nu fac cinste acestor demnităţi şi nu au nici măcar calităţile elementare pentru a ocupa aceste funcţii, precum exprimarea corectă în limba română. O să vă spun cum cred eu că se poate transforma acest model. Totul pleacă de la modul de funcţionare al partidelor. Partidele care au monopolizat discursul politic din ultimii 30 de ani au preluat şi au perpetuat singurul model de succes politic pe care l-au cunoscut: cel al fostului partid comunist, pe baza căruia s-a format ulterior FSN. Un model centralizat, strict ierarhic, în care puterea se concentrează în mâinile șefilor şi se subjugă lor. Partidele sunt organizate mai degrabă ca structuri de susținere a unor lideri, decât ca organisme de dezbatere şi generare de politici publice. Noua generaţie de politicieni are datoria de a crea partide care să funcţioneze după un model nou, deliberativ şi meritocratic, cât şi de a le transforma pe cele vechi din partide pentru politicieni în partide pentru cetățeni.

Dar în politica din Provincie, care sunt ingredientele principale pentru a ajunge la performanța de lungă durată?

Eu plec de la premisa că toată politica e locală. Fiind un adept al localismului susţin că problemele unei comunităţi trebuie rezolvate acolo, în cadrul acelei comunităţi, şi nu la Bucureşti. Cred că în provincie performanţa politicienilor va depinde de gradul în care vor înţelege această nevoie a cetăţenilor. Am făcut campanie în judeţul meu natal, Neamţ, un judeţ preponderent rural, cu cel mai mic salariu din ţară şi cu cei mai mulţi locuitori plecaţi la muncă în străinătate. Am reuşit un scor aproape miraculos, cel mai mare scor procentual al unui independent din ţară. În municipiul Piatra Neamţ, am obţinut aproape 10%, situându-mă pe locul 3. Cum am reuşit asta? Făcând ceea ce politicienii din România nu mai fac demult: am mers din sat în sat, din uşă în uşă şi am vorbit cu oamenii. Şi nu au fost puţini, au fost câteva zeci de mii. Am aflat care sunt probleme lor şi i-am ascultat, cu adevărat, iar ei au simţit că acea prăpastie dintre politician şi cetăţean nu mai e atât de mare.

Pentru ca să existe performanță în politică trebuie să existe un parteneriat cetățean-politician? 

Eu am pornit pe acest drum al implicării în arena publică având în minte vorbele bunicului meu, care pe patul de moarte, mi-a spus: în viaţă să nu faci ce vrei, să faci ce trebuie. Aşa cum am mai spus, politica nu este şi nu trebuie să fie despre politicieni, ci despre cetăţeni. Cred că majoritatea eşecurilor noastre, inclusiv ceea ce trăim în aceste zile, reprezintă consecinţe ale prăpastiei tot mai mari dintre cetăţeni şi politicieni. 

Din cauza faptului că politicienii care au guvernat în ultimii 30 de ani au făcut-o gândindu-se aproape exclusiv la interesele lor (de la scrierea Constituţiei şi până la modificarea legislaţiei penale), oamenii au început să-i perceapă drept inamici, nu drept reprezentanţi. Asta a dus la o neîncredere generalizată, care este poate cel mai mare inamic al democraţiei, pentru că provoacă absenteism şi abandon. Reacţia firească a românilor a fost fie boicotul votului, fie plecatul din ţară. Şi atunci, au ajuns să decidă câteva milioane pentru o ţară întreagă. România va ajunge din nou pe o direcţie corectă atunci când politicienii ei vor recâştiga cu adevărat încrederea alegătorilor. 

Ce le recomandați tinerilor pentru a face o politică sănătoasă, orientată spre performanță, pusă în slujba comunității și nu a politicianului?

Să gândească şi să acţioneze ca un lider: un lider se gândeşte la următoarele generaţii, un simplu politician se gândeşte la următoarele alegeri. Le-aş spune să nu facă niciodată ce au criticat la alţii; să fie flexibili, dar mereu integri. Vorba Seniorului Corneliu Coposu: “Negociem orice, dar nu negociem principii”. Şi, mai ales, să nu intre niciodată în politică pentru folosul propriu, ci pentru al celorlalţi. Pentru că nu este despre ei, ci despre cetăţenii acestei ţări. 

Sebastian Burduja
...

De reținut

- În viaţă să dai mai mult decât să iei. Nu e despre tine, e despre ceilalţi.
- Atunci când simți că nu mai poți, trebuie să dai și mai mult din tine, ca să spargi bariera pe care adesea tot tu ți-ai impus-o.
- Nu trebuie să laşi pe nimeni să-ţi impună limite, nici măcar pe oamenii cei mai apropiați de tine.
- Doar cine muncește reușește, nu există scurtături.
- Dincolo de curaj, merit sau muncă, trebuie să pleci de la un vis mare. 
- Performanţa este direct proporţională cu numărul oamenilor buni pe care îi convingi să vină alături de tine.
- Performanţa vine atunci când o echipă bună are un lider adevărat, iar un lider adevărat nu este acela care reuşeşte să adune mulţi adepţi în jurul lui, ci este cel care reuşeşte să formeze alţi lideri.
- Noua generaţie de politicieni are datoria de a crea partide care să funcţioneze după un model nou, deliberativ şi meritocratic, cât şi de a le transforma pe cele vechi din partide pentru politicieni în partide pentru cetățeni.
- Cred că în provincie performanţa politicienilor va depinde de gradul în care vor înţelege această nevoie a cetăţenilor.
- În viaţă să nu faci ce vrei, să faci ce trebuie. Politica nu este şi nu trebuie să fie despre politicieni, ci despre cetăţeni. 
- România va ajunge din nou pe o direcţie corectă atunci când politicienii ei vor recâştiga cu adevărat încrederea alegătorilor.
- Un lider se gândeşte la următoarele generaţii

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Testul de personalitate JUNG. Află cele 16 tipologii de personalitate.

Cele mai obișnuite tehnici de manipulare folosite de specialiști sau nu, ieri și azi

Cum motivăm resursa umană a unei companii/instituții? Nevoia de siguranță

Interviurile Performeri România, cu Ramona Moncea Vinca

Argumentul ontologic pentru existența lui Dumnezeu