Ce este păcatul?

Ce este păcatul? Voi răspunde la această întrebare datorită unei provocări exterioare aduse în interior, însă nu voi răspunde căutâtnd izvoarele păcatului în istorie, în oricare forma de religie, ci în faptele de azi ale omenirii şi în general ale individului uman.

Păcatul este atunci când ai un timp şi nu-l foloseşti! Păcatul este atunci când eşti sănătos, dar alegi să te plângi ca şi cum nu ai fi sănătos! Păcatul este atunci când ai linişte şi o distrugi prin tulburarea ei. Păcatul este atunci când ai resurse intelectuale, dar nu le foloseşti în folosul tău şi a celorlalţi!

Păcatul este lipsa înţelegerii lucrurilor din tine şi a celor din jur! Păcatul este atunci când ai înţeles ce trebuie să faci cu tot ce ai, dar refuzi să faci mai bine şi mai frumos! Păcatul este atunci când din frumos faci urat şi din bine faci rău!

Păcatul este atunci când furi şi mai ales când furi peste măsură! Păcatul este atunci când îţi clădeşti cariera, avearea şi viitorul pe seama suferinţei celorlalţi!

Păcatul este atunci când judeci fără să ai dreptul să faci acest lucru şi mai ales atunci când judecata ta are la bază doar resurse de ordin subiectiv.

Păcatul este atunci când minţi, chiar şi prin omitere! Păcatul este când din minciună faci calea ta şi din adevăr o ruşine. Păcatul este atunci când valorile nu mai au importantă, zicând că sunt demodate!

Păcatul este atunci când cu o informaţie care o deţii vrei să şantajezi, vrei să ameninţi cu ea, ştiind că aceasta ţi-ar aduce un avantaj imediat sau de lungă durată.

Păcatul este atunci când îţi cumperi locul de muncă cu bani şi cunoştinţe, nu în baza a ceea ce poţi face tu! Păcatul este atunci când permiţi ca unul să cumpere un loc de muncă cu bani, şi nu cu competenţele şi cunoştinţele lui.

Păcatul este atunci când purtăm războaie din cauza orgoliilor şi a resurselor care ajung de altfel pentru toată lumea, însă din cauza naturii noastre lacome, avide după putere, devenim cruzi, orbi şi surzi la nevoile celor ce au puţin!

Păcatul nu este atunci când mâncăm, ci când mâncăm lacom, precum hienele. Păcatul nu este atunci când mâncăm, ci atunci când din cauza filosofiei de consum, cumpărăm fără raţiune cât nu putem mânca şi aruncăm mâncarea în ciuda faptului că mulţi alţi oameni, în alte colţuri ale lumii mor la propriu de foame!

Păcatul este atunci când facem risipă de apă, dar nu luăm seama la cei care din lipsa ei mor! Păcatul este atunci când avem posibilitatea să dăm apă celor ce mor de sete, dar nu o facem! De ce? Pentru că alocăm resursele noastre cercetării universului, înainte de a rezolva problema celor ce sunt pe acest pământ!

Păcatul este atunci când nu am rezolvat problemele arzătoare ale lumii, dar vrem să descoperim "particula lui Dumnezeu" că să ne cunoaştem originea!

Păcatul este că trimitem roboţi pe Marte, dar nu trimitem la câţiva kilometri resursele necesare supraveţuirii oamenilor care sunt în nevoi adevărate!

Păcatul este atunci când ne îmbogăţim cunoştinţele în toate domeniile, dar nu facem nimic bun cu ele. Păcatul este atunci când datorită ştiinţei descoperim un răspuns şi o soluţie pentru a face bine lumii şi individului, dar nu facem acest lucru pentru că nu ar fi în avantajul nostru.

Păcatul este atunci când avem aceste cunoştinţe, dar nu educăm lumea, pentru că o lume mai educată ar fi mai necontrolată şi mai greu de manipulat!

Păcatul este atunci când la nivel global "tragem sforile" pentru interesul unei naţiuni, în dezavantajul ţărilor nedezvoltate, lipsite de puterea de apărare.

Păcatul este atunci când promovăm pornografia la nivel de consum, dar nu ne iubim soţ şi soţie în intimitate, în adevăr, în realitate! Păcatul este atunci când în locul certurilor dintre soţ şi soţie, am alege să vorbim deschis, să ne mângâiem, să ne sărutăm, să facem copii, dar nu le facem pe acestea! Păcatul este atunci când considerăm iubirea fizică o mizerie, iar dragostea demodată!

Păcatul este atunci când nu ascultăm copiii şi copiii nu ascultă părinţii! Păcatul este atunci când ne abandonăm copiii şi ne abandonăm părinţii!

Păcatul este atunci când cei care fac legea sau cei care sunt lideri spirituali sau de opinie, se comportă contrar a ceea ce propovăduiesc. Contrar cuvintelor frumoase provoduite pe toate canalele de comunicare, aceştia fură făcând legea permisivă, defrişează pădurile, înstrăinează resursele, distrug domeniile prioritare unei societăţi, învrăjbeaza oamenii între ei şi fac experimente ce distrug încrederea şi identitatea acestei specii!

Păcatul este acesta că, avem un pământ atât de frumos, însă distrugem tot. Suntem un punct albastru în acest vast Univers şi nu suntem în stare să ne înţelegem pe această minune de planetă! Vrem să populăm alte planete, dar nu suntem în stare să conveţuim unii cu alţii într-un areal de 1000 mp.

Păcatul este acesta, că înlocuim pe Dumnezeu cu tot ce îi este împotrivă, de parcă am vrea să dovedim ceva. Păcatul este acesta, că în numele unei religii distrugem legăturile dintre oameni şi omorâm în numele unui Dumnezeu! Păcatul este acesta, când credem că numai noi deţinem adevărul şi de aici apare răceală şi ura între oameni! Păcatul este acesta, că unii consideră că a crede nu este deajuns, ci a fi un număr într-o religie este mai important!

Păcatul este acesta că, chiar dacă suntem diferiţi, credem că nu putem face lucrurile împreună. În ciuda faptului că diferenţele sunt bune, mai ales atunci când le punem la un loc să lucreze pentru un bine comun. Dacă am crede că organele noastre care sunt atât de diferite sunt rele în sine, de ce atunci le acceptăm în noi? Sunt diferite, însă cu toate acestea lucrează împreună pentru un bine comun!

Păcatul cel mai mare este acesta, că avem toate resursele necesare şi tot timpul, însă nu le folosim pentru a îndrepta toate cele amintite mai sus! Alegem în schimbul unui bine comun, tot ce este contrar, crezând că slujim adevărul suprem!

Păcatul este acesta, să credem că nu ne înşelăm, când de fapt trăim înşelându-ne atât pe noi, cât şi pe alţii! Dacă vreodată apare o singură fărâmă de îndoială în ceea ce credem că facem bine, atunci să fim conştienţi că putem face ceva greşit!

Păcatul este atunci când ai posibilitatea să gândeşti, dar nu o faci, crezând că este greşit să gândeşti! Păcatul este atunci când nu îţi trăieşti viată ta, când nu simţi aşa cum simţi tu, când nu te rogi aşa cum simţi tu,  ci trăieşti aşa cum îţi spun alţii, crezând că aşa este sfânt şi respectuos faţă de înaintaşii tăi!

Păcatul este acesta, să fii fals şi nu autentic, indiferent cum eşti, cum crezi şi cum gândeşti! Însă chiar şi atunci când eşti autentic, este păcat să faci rău prin autenticitatea ta. Autenticitatea ta trebuie să aducă un bine celorlalţi, nu suferinţă, să construiască, nu să distrugă în urma ta!

Sunt sigur că nu am epuizat toate sursele păcatului, însă fiecare dintre voi cei ce citiţi aceste cuvinte aveţi libertatea de a adăuga ceea ce consideraţi a fi păcat! Iar această libertate de a gândi nu este un păcat!

Ca unul care multe a făcut de sus, vă spun că este greu să le duci şi să le faci, însă este şi mai greu când nu le recunoşti!

Revizuire 31 martie 2016

Păcatul este atunci când invidia nu îţi dă pace, cunoscând prin aceasta grija ta pentru binele şi bunul ce le are altul! Păcatul este atunci când din cauza invidiei trăieşti cu sentimente numai bune de îndrumat către distrugerea calităţii vieţii tale, a vieţii celorlalţi, a relaţiilor, a omului interior!

Păcatul este vorba prin spate dată de un om în privinţa altui om, vorbind-ul băbeşte, adică dând naştere bârfei, cuţitului ce este înfipt pe la spate!


Păcatul este linguşeala oferită nu în mod gratuit, ci urmând un anume scop, iar când acesta este atins, cel ce a uzat de linguşeală poate deveni un mic sau un mare Brutus!
...
Ioan Vasilescu

"Poporul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lor este departe de Mine.
Şi zadarnic Mă cinstesc ei, învăţând învăţături ce sunt porunci ale oamenilor".
Şi chemând la Sine mulţimile, le-a zis: Ascultaţi şi înţelegeţi:
Nu ceea ce intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea spurcă pe om.
Atunci, apropiindu-se, ucenicii I-au zis: Ştii că fariseii, auzind cuvântul, s-au scandalizat?
Iar El, răspunzând, a zis: Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smuls din rădăcină.
Lăsaţii pe ei; sunt călăuze oarbe, orbilor; şi dacă orb pe orb va călăuzi, amândoi vor cădea în groapă.
Şi Petru, răspunzând, I-a zis: Lămureşte-ne nouă pilda aceasta.

El a zis: Acum şi voi sunteţi nepricepuţi?

Nu înţelegeţi că tot ce intră în gură se duce în pântece şi se aruncă afară?

Iar cele ce ies din gură pornesc din inimă şi acelea spurcă pe om.

Căci din inimă ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtişaguri, mărturii mincinoase, hule.

Acestea sunt care spurcă pe om, dar a mânca cu mâini nespălate nu spurcă pe om."
Biblia Ortodoxa, Evanghelia dupa Matei, Capitolul 15, vertele 8-20

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Testul de personalitate JUNG. Află cele 16 tipologii de personalitate.

Din nimic a luat nastere Universul?

Puţin despre alergare!

Cadoul

Indiferenţa doare