Intimitatea rugaciunii


"Iar când vă rugaţi, nu fiţi ca făţarnicii cărora le place, prin sinagogi şi prin colţurile uliţelor, stând în picioare, să se roage, ca să se arate oamenilor; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor.Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.Când vă rugaţi, nu spuneţi multe ca neamurile, că ele cred că în multa lor vorbărie vor fi ascultate." Matei 6, 5-7


Domnul Iisus ne-a invăţat ca ruga pe care o facem să nu fie făcută pentru auditoriu, pentru cei ce ne văd, spre a fi lăudaţi… ne-a lăsat să înţelegem că acest act intim dintre noi şi Dumnezeu nu trebuie făcut spre fala noastră, ci pentru ca noi să fim în deplină intimidate cu Cel căruia îi vorbim şi ne vorbeşte, nederanjaţi de ceea ce ne poate dilua trăirea duhovnicească sinceră!

Această învăţătură nu a fost dată de Iisus Hristos pentru ca noi să înţelegem că avem lângă noi doar un auditoriul fizic pământean care ne poate înălţa sau coborî! Ci atunci când ne rugăm, nu numai cei care ne sunt aproape ne pot vedea şi auzi cuvintele rugei, dar şi ce este în înălţime şi în adâncime.

De aceea, azi cred că rugăciunea noastră (individuală, intimă) e mai de folos să se facă fără cuvinte rostite şi nu pentru că îngerii ne-ar fi împotrivă, ci pentru că cealaltă parte a celor ce ascultă, notează ceea ce vrem să facem şi notând, caută cu toate mijloacele lor să ne stea împotrivă. Cred că e mai de folos în intimitatea noastră când ne rugăm, vorba să ne fie gândul şi simţirea inimii certitudinea convorbirii cu Dumnezeu!

De foarte multe ori am strigat cu cuvântul gurii către Dumnezeu, iar cel ce este potrivnic Cerului, mi-a fost cu atât mai potrivnic mie (şi nu pentru că eu aş fi mai presus de Cer, ci pentru că eu sunt mai slab şi mai uşor de impiedicat pentru a cade la pamânt)! Căci ştie că dacă pune piedici cerinţălor mele din rugă, planul lui Dumnezeu cu privire la mine poate fi zădărnicit. Voinţa mea poate fi slăbită, obosită şi descurajată. Şi când aşa se întâmplă, dracii dănţuiesc iar Cerul plânge! Ce bucurie mare pentru potrivnic!

Dar astăzi, am ales ca rugăciunea mea să nu o mai cuvânt cu glas tare, ca nu cumva ceea ce vorbesc cu Dumnezeu să fie auzit de draci! Cu toate acestea nu sunt naiv! Experienţa dracilor e veche, milenară… iar ei pot intuit slăbiciunile noastre prin faptul că ne cunosc obiceiurile, iar ceea ce noi vrem să facem pentru Dumnezeu, să fie stricat prin planul lor, pentru ca noi ceea ce am cerut să facem, să nu mai facem datorită contextului creat de ei pentru a cădea!

Odată cu rugăciunea specifică unei situaţii anume, e de folos să-L rugăm pe Dumnezeu, ca în Numele lui Iisus să fim ai Lui şi dracilor să nu le lase ocazia să ne batjocorească cu planul lor potrivnic. Căci, omul credincios, indiferent cât de duvovnicesc este, dacă nu cere cu adevărat ca viaţa sa să fie condusă întru totul de Dumnezeu, întărită de El, fără El oricând poate cădea!

Aşadar, atunci când ne rugăm să facem în inima şi gândul nostru ruga, pentru ca cel ce stă la pândă să nu ne zădărnicească planurile datorită auzirii lor! Aceasta înseamnă să fim atenţi la ceea ce cerem şi facem, responsabili pentru ceea ce cerem, dar şi smeriţi cu fiinţa, pentru ca tot ce cerem să facem să nu fie spre fala noastră, ci spre sfinţirea noastră!
...
Ioan Vasilescu

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Testul de personalitate JUNG. Află cele 16 tipologii de personalitate.

Argumentul ontologic pentru existența lui Dumnezeu

Viaţa, un adevărat laborator de situaţii în care te adaptezi

Schimbările din teamă

Cele mai obișnuite tehnici de manipulare folosite de specialiști sau nu, ieri și azi