Verdict: Vinovat?


Nu de putine ori mi-a fost dat sa aud ca “Michiduta” isi baga coada unde nu-i fierbe oala, ceea ce nu pot nega, dar in acelasi timp se spune ca tot el este vinovat si pentru vararea cozii dumnealui, dar si pentru fapta pe care o savarseste cel care a cazut in plasa domniei sale... Aici ma opresc si am sa argumentez  contra acestei pareri, fara a deveni avocatul lui...

Sa luam ca exemplu o fapta de care auzim mai in fiecare zi: uciderea semenului. Pe unii oameni, contextul vietii i-a pus in contextul de a alege intre ceea ce este bine si ceea ce este rau, atat din punct de vedere moral cat si din punct de vedere juridic. Acesti oameni, indiferent care au fost motivele pentru care au ucis, au avut in virtutea libertatii  posibilitate sa aleaga: sa savarseasca sau nu uciderea semenului sau - mai ales atunci cand au avut timp pentru a premedita actul uciderii.

Prin libertatea lor si prin liberul arbitru, ei puteau decide daca ceea ce urmau sa faca e sanatos pentru ei si societate sau din contra,  daca  fapta ce aveau sa o savarseasca are caracter tragic…In cazul comiterii crimei se intelege cat de sanatos a fost pentru ei, pentru societate si pentru victima alegerea facuta!

Acum problema este urmatoarea: cine este vinovat? Michiduta ori cel ce comite fapta? Unii ar spune ca numai Michiduta, altii ar spune ca si unul si altul... sa vedem. Eu unul as spune urmatoarele: Michiduta ori spus altfel – Diavolul, este vinovat pentru intentia sa, si anume aceea de a-l pune pe om intr-un context nefavorabil, ispitindu-l… Omul, in cazul in care musca sau a muscat din momeala, este vinovat pentru faptul ca a ales sa faca dupa gandul cel soptit de Diavol.

Sa luam un caz particular – noi. Pentru ca unii din noi au o lege morala - si aici ma refer mai mult la crestini, caci Decalogul este Legea morala care ne pune in legatura cu Dumnezeu si cu omul – deci, o orientare in viata, in acest caz avem o balanta care masoara alegerile noastre in anumite momente din viata noastra.


Nu de putine ori suntem pusi in fata unor alegeri care intra in conflict atat cu constiinta noastra dar si cu preceptele divine. Uneori alegem sa mintim in loc sa spunem adevarul, alteori alegem sa furam in loc sa ne multumim cu ceea ce avem, uneori alegem sa poftim ceea ce este a aproapelui si sa ne insusim ce este a lui, prin “n” metode si intrumente. In fata posibilelor fapte ce pot fi savarsite, apar ispitele si in acelasi timp si alegerile noastre. Avem uneori mai mult sau mai putin timp pentru a alege ce sa facem si intr-un final alegem. Ce alegem?

Daca am fost si noi in “n” situatii in care am ales ceva, atunci ne putem da seama de partea cui am fost si suntem. De partea a ceea ce este bine ori de partea a ceea ce este rau. Alegerea noi am facut-o si de cele mai multe ori nu am fost obligati. Am avut si indemnul Binelui dar si indemnul Raului. Pentru ceea ce am ales suntem responsabili. Binele e vinovat de bine, Raul este vinovat pentru rau si noi suntem vinovati pentru ce alegem sa facem si de partea cui suntem si vrem sa fim.

Asadar, alegerile noastre ne definesc caile noastre. Inainte de a da vina pe cineva, ca din cauza lui cutare s-a intamplat ce s-a intamplat, mai bine sa ne uitam la ce am ales pentru a putea cantari alegerea noastra si culoarea fructului ales de noi.


Diavolul este vinovat de multe, insa pentru cele savarsite de el nu se cade sa arunc eu judecati. Insa faptul ca zicem ca din cauza lui sunt toate relele, mi se pare in final un act iresponsbil din partea omului, nu din partea lui. Este mai usor sa aruncam vina asupra lui, decat sa ne asumam cu umilinta si responsabilitate un pacat care l-am savarsit noi! Pentru ce vina lui sa nu fie a lui si vina omului sa fie vina omului? Asa ar fi mai drept, mai responsabil si ar fi mai sanatos pentru alegerile ce le vom face de azi inainte!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Interviurile Performeri România. Profesor Constantin Cucoș. Iulie 2018

Testul de personalitate JUNG. Află cele 16 tipologii de personalitate.

Motivarea resursei umane. Nevoia de recunoaștere

Viaţa, un adevărat laborator de situaţii în care te adaptezi

Din nimic a luat nastere Universul?