Darul lui Dumnezeu - credinta
As vrea uneori sa las credinta deoparte, uitata... insa nu pot si nu vreu!
Povara credintei uneori este grea, caci aduce neliniste omului spiritual din mine, dar in acelasi timp ma hraneste cu o hrana care nu seamana cu nimic din cele ce sunt pe pamant, in jurul meu...
Nu o pot explica... ea exista pur si simplu, fara sa o fi cerut!
Chiar in caderile mele, cu fiecare ridicare a genunchilor din pamant, tot in credinta ma gasesc, tot in ea imi gasesc sprijinul!
Fara ea, viata mi-ar fi un proces numit abandon, iar mersul mi-ar fi fara tinta! Ce m-as face fara credinta? Ce as deveni fara ea? As fi ratacitor in aceasta viata, si un pierzator...
Povara credintei uneori este grea, caci aduce neliniste omului spiritual din mine, dar in acelasi timp ma hraneste cu o hrana care nu seamana cu nimic din cele ce sunt pe pamant, in jurul meu...
Nu o pot explica... ea exista pur si simplu, fara sa o fi cerut!
Chiar in caderile mele, cu fiecare ridicare a genunchilor din pamant, tot in credinta ma gasesc, tot in ea imi gasesc sprijinul!
Fara ea, viata mi-ar fi un proces numit abandon, iar mersul mi-ar fi fara tinta! Ce m-as face fara credinta? Ce as deveni fara ea? As fi ratacitor in aceasta viata, si un pierzator...
Comentarii
Trimiteți un comentariu